Celule stem în autism: studiile

Campaniile apar periodic pe rețelele sociale: un copil cu autism, o sumă mare de strâns, o clinică din străinătate și câteva filmulețe cu alți copii care „au început să vorbească" după tratament. Pentru un părinte obosit, care a încercat deja multe, promisiunea e greu de ignorat. Și nimeni nu vrea să rămână cu întrebarea „dar dacă ar fi mers?".

Întrebarea merită un răspuns serios, nu o respingere din reflex. Tratamentul cu celule stem pentru autism a fost testat în studii randomizate, unele conduse de echipe universitare de prim rang. Mai jos găsești ce au arătat aceste studii, de ce progresele din filmulețe nu dovedesc ce par să dovedească și ce verifici înainte de orice decizie.

Pe scurt

• Niciun produs cu celule stem nu este aprobat pentru autism, nici în Statele Unite, nici în Uniunea Europeană. Agenția Europeană a Medicamentului a numit explicit autismul printre afecțiunile pentru care se promovează terapii celulare nedovedite.
• Cel mai mare studiu randomizat, pe 180 de copii de 2-7 ani, nu a găsit niciun efect al unei infuzii cu sânge din cordon ombilical asupra abilităților sociale, simptomelor de autism sau vocabularului (Dawson și colab., 2020, Journal of Pediatrics).
• Un al doilea studiu randomizat al aceleiași echipe, pe 137 de copii, cu celule mezenchimale din țesut de cordon, și-a ratat obiectivul principal, conform rezultatelor publicate în registrul oficial de studii în iunie 2026.
• Copiii din grupurile placebo progresează și ei. Dezvoltarea naturală, terapiile făcute în paralel și așteptările părinților explică o mare parte din „îmbunătățirile" raportate de clinici.
• Studiul din Panama citat frecvent în materialele comerciale a fost retras în 2021, pentru că participanții plăteau ca să fie incluși, fapt nedeclarat revistei.

Ce se vinde sub numele de terapie cu celule stem pentru autism

Răspuns scurt: sub aceeași etichetă se vând proceduri foarte diferite, de la infuzii cu sânge din cordon ombilical la injecții în lichidul din jurul măduvei spinării, iar niciuna nu are aprobare pentru autism.

Cele mai frecvente variante sunt patru. Sângele din cordon al copilului însuși, recoltat la naștere și păstrat într-o bancă privată. Sânge din cordon de la un donator compatibil. Celule mezenchimale extrase din țesutul cordonului ombilical, din grăsime sau din măduva osoasă. Și, mai nou, „exozomi", adică particule secretate de celule, pentru care datele din autism provin exclusiv din studii pe șoareci.

Modul de administrare diferă și el: perfuzie intravenoasă, injecție intratecală prin puncție lombară sau combinații. Unele protocoale presupun sedare sau anestezie generală, pentru recoltarea de măduvă sau pentru ca un copil mic să tolereze procedura.

Ideea din spate este o ipoteză, nu un mecanism demonstrat. Se pornește de la observația că o parte dintre persoanele cu autism au semne de dereglare imună sau de inflamație și se presupune că celulele injectate ar putea modula acest proces. Chiar cercetătorii care au condus cele mai serioase studii au scris că niciuna dintre aceste explicații nu este pe deplin susținută. Nu există o țintă terapeutică identificată, iar modelul „celulele noi repară creierul" nu are sprijin în date. Pe larg, despre cum s-a schimbat înțelegerea mecanismului celulelor mezenchimale, am scris în articolul despre celulele stem pentru anti-aging.

Ce arată studiile clinice

Răspuns scurt: studiile fără grup de control raportează progrese, iar studiile cu placebo, care sunt singurele capabile să separe efectul tratamentului de restul factorilor, au ieșit negative sau la limită.

Studiile fără grup de control

Primul studiu al echipei de la Universitatea Duke a inclus 25 de copii care primeau o singură infuzie cu propriul sânge din cordon (Dawson și colab., 2017, Stem Cells Translational Medicine). Copiii s-au îmbunătățit pe mai multe scale în următoarele luni. Autorii au scris însă chiar în articol că, fără grup de control, nu pot spune dacă schimbările vin din tratament sau din evoluția naturală a dezvoltării în perioada preșcolară.

Un studiu chinezesc pe 37 de copii (Lv și colab., 2013, Journal of Translational Medicine) a raportat diferențe semnificative față de grupul care făcea doar recuperare. Copiii nu au fost repartizați aleatoriu, iar familiile și evaluatorii știau ce primise fiecare copil. Mai mulți autori erau angajați sau acționari ai companiei care producea celulele.

Trialul Duke din 2020, pe 180 de copii

Este studiul care contează cel mai mult. Au fost randomizați 180 de copii de 2-7 ani la sânge din cordon propriu, sânge din cordon de la donator sau placebo, în regim dublu-orb (Dawson și colab., 2020, Journal of Pediatrics). Obiectivul principal era progresul abilităților sociale la șase luni, măsurat pe scala Vineland.

Rezultatul: nicio diferență pe obiectivul principal, nicio diferență pe simptomele de autism, nicio diferență pe vocabular. Concluzia autorilor este formulată fără echivoc: o singură infuzie nu a fost asociată cu îmbunătățirea abilităților sociale sau cu reducerea simptomelor. În registrul oficial al studiului se vede și de ce: scorul social a crescut cu aproximativ 3,1 puncte în grupurile tratate și cu aproximativ 2 puncte în grupul placebo. Aproape tot progresul apărea oricum.

Într-un subgrup de copii fără dizabilitate intelectuală au apărut câteva semnale pe măsuri secundare și exploratorii. Acestea sunt ipoteze pentru studii viitoare, nu dovezi de beneficiu pentru vreo categorie de copii.

Al doilea trial Duke, încheiat în 2024

Echipa a trecut apoi la celule mezenchimale din țesut de cordon ombilical, de la donatori, la copii de 4-11 ani, majoritatea fără dizabilitate intelectuală semnificativă. Au fost înrolați 137 de copii. Rezultatele au fost publicate în registrul ClinicalTrials.gov pe 24 iunie 2026: diferența față de placebo pe obiectivul principal a fost de 1,3 puncte, nesemnificativă statistic. Până la data acestui articol nu am găsit studiul publicat într-o revistă științifică.

Alte studii cu placebo și ce spun sintezele

Un studiu californian cu design încrucișat, pe 29 de copii, nu a găsit diferențe semnificative statistic pe niciun obiectiv și a fost finanțat de o bancă privată de sânge din cordon (Chez și colab., 2018, Stem Cells Translational Medicine). Un studiu iranian pe 32 de copii, cu celule din măduvă administrate intratecal, nu a găsit diferențe pe scorurile de autism după 12 luni (Sharifzadeh și colab., 2021). Cel mai recent, un studiu chinezesc dublu-orb pe 34 de copii cu dereglări imune a obținut un rezultat la limita semnificației statistice pe o scală completată de părinți și niciun efect pe scala Vineland, după 13 săptămâni (Zhang și colab., 2026, Stem Cell Research & Therapy). Autorii îl descriu ca explorator.

Sinteza care a separat studiile controlate de cele necontrolate, pe 325 de participanți, nu a găsit nicio diferență pe evaluarea clinică globală și a concluzionat că dovezile sunt insuficiente (Qu și colab., 2022, Frontiers in Pediatrics). O altă analiză a formulat și mai direct: singurul studiu controlat cu placebo publicat la acea dată ieșise negativ, iar studiile deschise au dat rezultate ambigue (Price, 2020, Molecular Autism). Nu există o sinteză Cochrane pe acest subiect.

De ce părinții văd progrese, chiar dacă tratamentul nu funcționează

Răspuns scurt: pentru că progresul copiilor cu autism este real și continuu, iar un tratament administrat într-un moment anume „primește" meritul pentru tot ce urmează.

Dezvoltarea nu se oprește. Un copil de patru ani câștigă cuvinte și abilități sociale în fiecare semestru, mai ales dacă face intervenție timpurie, logopedie sau terapie ABA. Orice procedură plasată în această perioadă pare să coincidă cu progresul.

Evaluatorii sunt adesea părinții. Multe scale folosite de clinici sunt chestionare completate de familie. Un părinte care a strâns zeci de mii de euro și a traversat jumătate de lume caută, firesc, semnele de îmbunătățire. Efectul de așteptare a fost descris explicit și în trialul Duke, chiar în grupul placebo.

Fluctuațiile sunt normale. Perioadele mai bune urmează adesea perioadelor mai grele. Dacă procedura are loc într-un moment dificil, revenirea spontană pare efectul tratamentului. Despre cum arată o evoluție așteptabilă am scris în articolul despre progresul realist în autism.

Nimic din toate acestea nu înseamnă că părinții inventează. Progresul pe care îl văd este adesea real. Doar că nu poate fi atribuit celulelor fără un grup de comparație.

Studiile problematice citate în materialele comerciale

Răspuns scurt: o parte din „literatura" invocată de clinici include studii retrase, studii în care participanții plăteau și studii fără grup de control real.

Studiul din Panama pe 20 de copii, cu celule mezenchimale din cordon, a fost retras de revistă în 2021. Motivul oficial: participanții fuseseră taxați pentru includere, fapt nedeclarat. În registrul studiului, printre criteriile de includere figura capacitatea de a plăti 7.200 de dolari plus cheltuielile de călătorie. O analiză publicată în 2026 a arătat că articolul retras a continuat să fie citat, inclusiv de asistenți AI conversaționali, fără nicio mențiune a retragerii (Snyder și Turner, 2026, Stem Cells Translational Medicine). Aceeași echipă de cercetători a arătat anterior că două treimi dintre campaniile de strângere de fonduri pentru autism care numeau o clinică indicau acel institut din Panama.

Există și un studiu făcut în România. Un grup din București a publicat în 2025 rezultatele administrării sângelui din cordon propriu la copii cu autism, comparat cu suplimente alimentare, nu cu placebo (Stancioiu și colab., 2025, World Journal of Clinical Pediatrics). Din 56 de copii tratați au fost analizați 28, evaluarea s-a făcut prin interviuri cu părinții și terapeuții, iar orbirea evaluatorilor nu este descrisă. Autorii au declarat onorarii de la bănci private de sânge din cordon. Designul nu permite concluzii despre eficacitate, oricât de mare ar fi procentul de „ameliorare" raportat.

Riscuri și statut legal

Răspuns scurt: în studiile reglementate, efectele adverse pe termen scurt au fost în general ușoare, dar în afara lor riscurile sunt necunoscute, iar vânzarea unor astfel de produse nu are bază legală în UE.

În trialurile controlate au apărut reacții alergice la perfuzie, agitație legată de sedare, anticorpi noi față de țesutul donatorului la 5 din 12 copii într-un studiu de siguranță (Sun și colab., 2020, Stem Cells Translational Medicine) și, ocazional, unități de sânge din cordon contaminate bacterian. Acestea sunt date din centre universitare, cu control strict al produsului. Despre clinicile comerciale nu există date sistematice. Pe alte afecțiuni, intervențiile cu celule stem nedovedite au produs infecții, tumori și decese documentate, pe care le-am descris în articolul despre anti-aging citat mai sus.

Statutul legal este clar. Autoritatea americană a medicamentului scrie că aceste produse nu au fost aprobate pentru autism și că, dacă ți se cere să plătești pentru ele în afara unui studiu clinic, cel mai probabil ești indus în eroare. În Uniunea Europeană, terapiile celulare manipulate sunt medicamente de terapie avansată, reglementate de Regulamentul 1394/2007. Agenția Europeană a Medicamentului și autoritățile naționale au precizat în 2025 că pot fi folosite legal doar în trei situații: cu autorizație de punere pe piață, într-un studiu clinic autorizat sau prin excepția spitalicească națională. În România, autoritatea competentă este ANMDMR.

Banca de sânge din cordon „pentru autism"

Răspuns scurt: nu există dovezi că sângele din cordon păstrat la naștere ar putea fi folosit util dacă un copil primește ulterior un diagnostic de autism.

Academia Americană de Pediatrie (declarație de poziție din 2017, reconfirmată în aprilie 2026) scrie că nu există date științifice care să arate că sângele din cordon propriu are valoare dovedită în medicina regenerativă. Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor (opinia nr. 771, reconfirmată în 2026) spune același lucru și precizează că stocarea de rutină într-o bancă privată nu este susținută de dovezi. Probabilitatea estimată ca o persoană să aibă nevoie vreodată de un transplant cu propriul sânge din cordon este între 1 la 400 și 1 la 2.500, iar indicațiile reale sunt hematologice.

Merită știut și un detaliu de context: mai multe dintre studiile de autism pe acest subiect au avut legături declarate cu bănci private de sânge din cordon, prin finanțare, colaborare sau onorarii ale autorilor. Nu invalidează automat rezultatele, dar explică de ce subiectul apare atât de des în materialele de marketing ale băncilor.

Semnale de alarmă când evaluezi o ofertă

Răspuns scurt: cinci semnale apar aproape constant în ofertele comerciale și fiecare este suficient pentru o pauză serioasă.

Plătești ca să participi la un „studiu"

În cercetarea clinică autentică, participantul nu plătește tratamentul experimental. Societatea internațională de cercetare a celulelor stem (ISSCR) are o recomandare explicită în acest sens. Totuși, în 2025 și 2026 au apărut în registrul american studii de autism cu o „taxă de studiu" de 12.000 de dolari.

Aceeași procedură pentru boli fără legătură

Dacă aceeași infuzie este oferită pentru autism, paralizie cerebrală, scleroză multiplă, artroză și „întinerire", ai un indiciu solid că nu există o bază biologică specifică pentru niciuna.

Dovezile sunt testimoniale

Filmulețe, mărturii și procente de „copii ameliorați" fără grup de control nu pot distinge efectul tratamentului de dezvoltarea naturală. Cererea legitimă este simplă: studiul randomizat publicat, cu grup placebo.

„Sunt celulele copilului, deci e sigur"

Faptul că celulele sunt proprii nu garantează siguranța. Recoltarea, prelucrarea, contaminarea și calea de administrare au propriile riscuri, independente de sursa celulelor.

Înregistrarea ca argument de legitimitate

Autoritatea americană avertizează că apariția unui studiu în registrul ClinicalTrials.gov nu înseamnă aprobare. Oricine poate înregistra un studiu. Contează dacă este autorizat de o autoritate de reglementare și dacă tratamentul este gratuit pentru participant.

Ce întrebi înainte de orice decizie

Răspuns scurt: câteva întrebări concrete separă o ofertă de cercetare autentică de un serviciu comercial.

• Care este studiul randomizat, cu grup placebo, pe care se bazează recomandarea, și unde a fost publicat?
• Este procedura parte a unui studiu clinic autorizat de autoritatea medicamentului din acea țară? Care este numărul autorizației?
• Cine plătește tratamentul? Dacă plătește familia, de ce?
• Ce anume se injectează, de unde provin celulele și cine certifică lipsa contaminării?
• Ce se întâmplă dacă apare o complicație după întoarcerea acasă, și cine te urmărește medical?
• Ce terapii ar trebui întrerupte sau amânate pentru această procedură?

Ultima întrebare este cea mai subestimată. Costul real nu sunt doar banii, ci și lunile de terapii validate pierdute sau amânate. Cadrul general pentru orice decizie de acest tip l-am descris în ghidul despre cum alegi terapiile în autism.

Aceleași criterii se aplică oricărei intervenții complementare, inclusiv celor pe care le oferim noi. De aceea prezentăm neurofeedbackul în autism ca intervenție complementară, cu dovezi limitate și fără promisiuni, iar articolele despre dietele controversate și suplimentele în autism aplică aceeași grilă.

FAQ

Există vreun tratament cu celule stem aprobat pentru autism? Nu. Nici în Statele Unite, nici în Uniunea Europeană nu există vreun produs cu celule stem, sânge din cordon sau exozomi aprobat pentru autism. Singurele produse cu celule stem aprobate în SUA sunt cele din sânge de cordon pentru boli ale sângelui.

Dacă studiile au ieșit negative, de ce se mai fac cercetări? Pentru că unele analize secundare au ridicat întrebări, de exemplu la copiii fără dizabilitate intelectuală, iar biologia imună a autismului rămâne un domeniu legitim de cercetare. Cercetarea continuă în studii controlate, gratuite pentru participanți. Asta este diferit de vânzarea procedurii ca tratament.

Merită să păstrez sângele din cordon al copilului „pentru orice eventualitate"? Pentru autism, nu există dovezi care să justifice decizia. Asociațiile de pediatrie și obstetrică recomandă donarea în bănci publice și rezervă stocarea privată pentru familiile cu o boală hematologică cunoscută care poate fi tratată prin transplant.

Copilul unor prieteni a progresat mult după procedură. Nu contează? Contează ca experiență a familiei, dar nu poate fi separat de dezvoltarea naturală, de terapiile făcute în paralel și de așteptări. În trialul Duke, și copiii din grupul placebo au progresat. Exact de aceea există studiile cu grup de comparație.

Ce fac dacă am plătit deja sau am programată procedura? Discută deschis cu medicul pediatru sau neurolog care urmărește copilul, cere documentele produsului și ale autorizării studiului și nu întrerupe terapiile în curs. Dacă procedura a avut loc, informează medicul și urmărește orice febră, reacție alergică sau simptom neurologic nou.

Concluzie

Tratamentul cu celule stem pentru autism nu este o idee absurdă, ci o ipoteză care a fost testată serios și care, până acum, nu a trecut testul. Cele două cele mai mari studii randomizate au ieșit negative pe obiectivul principal, iar dovezile invocate comercial provin în mare parte din studii fără grup de control, unele retrase sau finanțate de industrie.

Pentru un părinte, concluzia practică este că banii, timpul și energia au randament mai mare în intervențiile cu dovezi solide și în urmărirea atentă a problemelor asociate, de la somn la anxietate și epilepsie. Dacă cercetarea va găsi vreodată un subgrup de copii care beneficiază, acest lucru va veni din studii autorizate, gratuite pentru participanți, nu din clinici care cer plata în avans.

Notă educațională (nu sfat medical): Acest articol este educațional. Nu este sfat medical. Autismul nu are un tratament care să îl facă să dispară, iar intervențiile se aleg împreună cu echipa medicală și terapeutică ce urmărește copilul. Conținutul nu înlocuiește diagnosticul, evaluarea sau planul terapeutic stabilit profesional.

Dacă ești în fața unei astfel de decizii și vrei să vorbești cu alți părinți care au cântărit aceleași oferte, comunitatea de autism este gratuită și fără componentă comercială. Pentru o discuție despre ce opțiuni complementare au sens în situația copilului tău, cu limitele spuse de la început, ne poți scrie direct. Restul resurselor sunt în categoria Autism.