Testul M-CHAT-R, explicat simplu

Ai citit despre semnele timpurii, ai o bănuială care nu îți dă pace și cineva ți-a spus să „faci testul M-CHAT". Sau medicul ți-a pus în față o foaie cu douăzeci de întrebări la controlul de 18 luni. În ambele situații, întrebarea este aceeași: ce măsoară, de fapt, acest chestionar și cât de mult te poți baza pe rezultat?

M-CHAT-R este printre cele mai folosite instrumente de screening pentru autism la copilul mic. Este scurt, gratuit și ușor de completat, motiv pentru care circulă și în variante neoficiale, cu scoruri interpretate greșit. Articolul explică ce urmărește, cum se calculează scorul, ce înseamnă un rezultat pozitiv sau negativ și ce faci mai departe.

Pe scurt

• M-CHAT-R este un chestionar de screening, nu un test de diagnostic. Are 20 de întrebări cu răspuns da sau nu, la care răspunde părintele, pentru copii între 16 și 30 de luni.
• Scorul are trei trepte: 0-2 probabilitate scăzută, 3-7 moderată, 8-20 ridicată. Pentru treapta de mijloc există o a doua etapă, interviul de clarificare.
• Un rezultat pozitiv merită luat în serios. În studiul de validare, pe 16.071 de copii, 47,5% dintre cei semnalați după ambele etape au primit diagnostic de autism, iar 94,6% aveau o întârziere sau o îngrijorare de dezvoltare (Robins și colab., 2014).
• Un rezultat negativ nu închide subiectul. Într-o rețea pediatrică cu 25.999 de copii, versiunea anterioară a chestionarului a identificat 38,8% dintre copiii diagnosticați ulterior (Guthrie și colab., 2019).
• După un scor ridicat urmează evaluarea de specialitate, nu repetarea chestionarului și nici așteptarea.

M-CHAT-R: ce este și cui se adresează

M-CHAT-R este un chestionar de screening pentru autism, completat de părinte, pentru copiii între 16 și 30 de luni. Numele vine de la Modified Checklist for Autism in Toddlers, Revised, adică lista de verificare pentru autism la copilul mic, varianta revizuită. Autorii lui sunt Diana Robins, Deborah Fein și Marianne Barton.

Are două etape. Prima este chestionarul propriu-zis: 20 de întrebări cu răspuns da sau nu. A doua este un interviu de clarificare, făcut de un profesionist, doar pentru o parte dintre copii. Împreună poartă numele M-CHAT-R/F, unde F vine de la „follow-up".

Cuvântul important este screening. Un instrument de screening sortează: separă copiii la care merită privit mai atent de cei la care, deocamdată, nu există motive. Nu spune dacă un copil are autism. Instrucțiunile autorilor o spun direct: scopul chestionarului este să prindă cât mai multe cazuri, cu prețul unui număr mare de alarme false.

Chestionarul este validat pentru vârsta de 16-30 de luni. Instrucțiunile actuale ale autorilor notează că a fost folosit în studii și până la 48 de luni.

Versiunea oficială se descarcă gratuit de pe site-ul autorilor, mchatscreen.com, unde este listată și o traducere în limba română. Este un instrument protejat de drepturi de autor și nu poate fi republicat fără licență. De aceea aici îi descriem conținutul, fără să reproducem întrebările.

Ce urmărește chestionarul

Întrebările nu sunt despre câte cuvinte spune copilul. Sunt despre felul în care comunică și se raportează la cei din jur. Se pot grupa în câteva teme.

• Atenția împărtășită. Dacă arată cu degetul, atât ca să ceară, cât și ca să îți arate ceva, dacă urmărește ce îi arăți tu și dacă îți aduce lucruri doar ca să le vezi.
• Răspunsul social. Dacă reacționează la nume, dacă întoarce zâmbetul, dacă îți caută privirea și fața atunci când se întâmplă ceva nou.
• Jocul și imitația. Jocul „de-a", copierea gesturilor tale, interesul pentru alți copii.
• Înțelegerea și mișcarea. Dacă înțelege o cerință simplă, dacă merge și dacă îi plac jocurile de mișcare.
• Auzul și reacțiile senzoriale. Trei întrebări sunt formulate invers față de restul și privesc îndoiala părintelui legată de auz, mișcările neobișnuite ale degetelor în dreptul ochilor și supărarea la zgomote obișnuite.

Temele sunt aceleași cu cele din articolul despre semnele de autism la copilul mic: contează comunicarea fără cuvinte, nu vocabularul. De aceea chestionarul este util și când întrebarea de pornire este întârziere în vorbire sau autism. Despre două dintre teme am scris separat: contactul vizual și jocul.

Cum se calculează scorul

Fiecare răspuns care indică o probabilitate crescută primește un punct. La 17 dintre întrebări, acesta este răspunsul „nu". La cele trei întrebări formulate invers, este răspunsul „da". Punctele se adună, iar totalul, între 0 și 20, se citește pe trei trepte.

Scor 0-2: probabilitate scăzută. Nu este nevoie de etapa a doua. Dacă copilul are sub 2 ani, chestionarul se repetă după a doua aniversare.

Scor 3-7: probabilitate moderată. Urmează interviul de clarificare, doar pentru întrebările care au primit punct. Dacă după interviu rămân cel puțin două răspunsuri cu punct, rezultatul este considerat pozitiv, iar copilul este îndrumat către evaluare diagnostică și către intervenție timpurie. Dacă rămân zero sau unul, rezultatul este negativ.

Scor 8-20: probabilitate ridicată. Interviul poate fi sărit. Recomandarea este trimiterea directă la evaluare și la intervenție timpurie.

Autorii precizează că se folosește scorul total. Variantele care numără doar o parte dintre întrebări nu mai sunt recomandate.

Două greșeli apar des la completarea de acasă. Prima: scorul este numărat fără a ține cont de cele trei întrebări inversate. A doua: scorul este citit ca o măsură a gravității. Nu este. Un scor de 12 nu înseamnă „mai mult autism" decât un scor de 9. Înseamnă că sunt mai multe comportamente de verificat. Nevoia de sprijin se stabilește altfel, cum arată articolul despre nivelurile de sprijin în autism.

Interviul de clarificare, etapa pe care testele online o sar

Etapa a doua există pentru că prima produce multe alarme false. Un părinte poate răspunde „nu" la întrebarea despre arătatul cu degetul pentru că nu a fost atent la gest sau pentru că a înțeles altceva prin întrebare.

În interviu, un profesionist reia doar întrebările care au primit punct și cere exemple concrete, după un traseu fix de întrebări ajutătoare. Dacă părintele răspunde „poate", este întrebat ce se întâmplă de cele mai multe ori.

Diferența se vede în cifre. În studiul de validare, varianta revizuită a identificat autismul într-o proporție mai mare decât chestionarul inițial, cu mai puțini copii trimiși în etapa a doua (Robins și colab., 2014, Pediatrics). O meta-analiză a 50 de studii a găsit o acuratețe mai bună acolo unde interviul a fost folosit (Wieckowski și colab., 2023, JAMA Pediatrics).

De aici vine limita principală a testelor completate online. Un formular care îți calculează scorul face doar prima etapă. Dacă rezultatul este între 3 și 7, răspunsul corect nu este „pozitiv" sau „negativ", ci „urmează o discuție cu un profesionist".

Ce înseamnă un rezultat pozitiv

Un rezultat pozitiv înseamnă că evaluarea de specialitate este justificată. Nu înseamnă că un copil are autism.

Studiul de validare a inclus 16.071 de copii, testați la controalele de rutină de la 18 și 24 de luni. Dintre cei care au rămas cu rezultat pozitiv după ambele etape, 47,5% au primit diagnostic de autism. Aproape toți, 94,6%, aveau fie o întârziere de dezvoltare, fie o îngrijorare care merita urmărită (Robins și colab., 2014).

Primul procent spune că aproximativ jumătate dintre copiii semnalați nu au autism. Al doilea, că foarte rar semnalul este fals cu totul. Aproape întotdeauna există ceva care merită sprijin.

Ce faci, concret:

• cere o evaluare la un medic specialist în psihiatrie pediatrică sau la un psiholog clinician cu experiență în dezvoltarea timpurie;
• cere și o testare a auzului, dacă nu a fost făcută;
• începe sprijinul fără să aștepți diagnosticul: stimularea limbajului acasă și logopedia ajută indiferent de concluzia finală;
• notează exemple și filmează scurte momente de joc, pentru că specialistul vede copilul o oră, iar tu îl vezi zilnic.

Evaluarea propriu-zisă înseamnă observarea directă a copilului, un interviu detaliat cu părinții și instrumente standardizate. Nu există o analiză de sânge sau o investigație imagistică pentru diagnostic, cum explică articolul despre biomarkerii din autism. De ce nu merită amânat acest pas este descris în articolul despre intervenția timpurie.

Ce înseamnă un rezultat negativ

Un rezultat negativ este liniștitor, dar nu închide subiectul.

O verificare amplă din practica reală vine dintr-o rețea pediatrică americană, care a urmărit 25.999 de copii până la vârsta de 4-8 ani. Dintre ei, 91% fuseseră testați la controalele de rutină, cu versiunea anterioară a chestionarului, M-CHAT cu interviu. Sensibilitatea a fost de 38,8%: cei mai mulți copii diagnosticați ulterior cu autism avuseseră un rezultat negativ. Valoarea predictivă pozitivă a fost de 14,6%. Sensibilitatea a fost mai bună la copiii testați la o vârstă ceva mai mare și la cei testați de mai multe ori (Guthrie și colab., 2019, Pediatrics).

Meta-analiza din 2023 arată o imagine mai bună, cu o sensibilitate cumulată de 83% și o specificitate de 94%, dar cu diferențe mari de la un studiu la altul, în funcție de felul în care a fost folosit chestionarul (Wieckowski și colab., 2023).

Concluzia practică este aceeași în ambele lecturi:

• un scor mic nu anulează o îngrijorare care persistă;
• chestionarul merită repetat la 24 de luni, chiar dacă la 18 luni a ieșit bine;
• pierderea unor cuvinte sau gesturi pe care copilul le avea cere evaluare indiferent de scor, cum arată articolul despre regresia în autism;
• la fete, semnele pot fi mai discrete și mai ușor de trecut cu vederea, după cum descrie articolul despre autismul la fete.

Limitele chestionarului

Chestionarul are limite care țin de felul în care este construit, nu de neatenția cuiva.

• Se bazează pe ce observă părintele. Răspunsurile depind de cât de atent a fost urmărit un comportament și de cum a fost înțeleasă întrebarea.
• Nu funcționează la fel pentru toți copiii. În studiul american, valoarea predictivă pozitivă a fost mai mică la fete, iar specificitatea a fost mai mică la copiii din familii cu venituri reduse și din minorități (Guthrie și colab., 2019).
• Nu deosebește autismul de alte întârzieri. Un scor ridicat apare și la copii cu alte întârzieri de dezvoltare, motiv pentru care evaluarea cuprinde și auzul.

Nici organizațiile de specialitate nu sunt de acord asupra folosirii lui la toți copiii. Academia Americană de Pediatrie recomandă screening specific pentru autism la 18 și la 24 de luni (Hyman și colab., 2020, Pediatrics). Grupul american de lucru pentru servicii preventive a concluzionat, în 2016, că dovezile sunt insuficiente pentru a cântări beneficiile și riscurile screeningului la copiii de 18-30 de luni pentru care nimeni nu a exprimat vreo îngrijorare (Siu și colab., 2016, JAMA).

Dezacordul privește copiii fără niciun semn. Când există o îngrijorare a părintelui sau a medicului, ambele poziții duc în același loc: evaluare.

Cum îl completezi corect acasă

Completarea durează câteva minute, dar câteva reguli schimbă calitatea răspunsurilor.

1. Gândește-te la ce face copilul de obicei. Instrucțiunile oficiale cer explicit acest lucru: dacă ai văzut comportamentul de câteva ori, dar copilul nu îl are în mod obișnuit, răspunsul este „nu".
2. Nu îl antrena înainte. Dacă îi arăți zilnic cum să arate cu degetul ca să iasă bine la test, afli mai puțin despre el.
3. Completați-l separat și apoi comparați. Doi adulți pot vedea lucruri diferite, iar diferențele sunt informație.
4. Folosește versiunea oficială. Formularele copiate de pe diverse site-uri pot avea întrebări traduse aproximativ sau un scor calculat greșit.
5. Du rezultatul la medic. Mai ales dacă scorul este între 3 și 7, unde lipsește etapa a doua.

Cine îl aplică și ce urmează

Chestionarul poate fi aplicat de medicul de familie sau de pediatru, la un control de rutină, ori de un psiholog. Întreabă la următorul control dacă îl folosesc. Dacă nu, îl poți completa acasă din sursa oficială și îl poți duce cu tine.

Diagnosticul se stabilește în urma unei evaluări de specialitate, de regulă la medicul specialist în psihiatrie pediatrică, adesea împreună cu un psiholog clinician. Programarea merită făcută imediat după un rezultat pozitiv, pentru că așteptarea până la consult poate dura.

Criteriile după care alegi mai departe sunt în articolul despre cum alegi terapiile, iar o imagine de ansamblu pentru primele săptămâni este în ghidul autismul explicat părinților.

Unde te putem ajuta și unde nu

La Biohacking Performance nu punem diagnostice de autism și nu aplicăm M-CHAT-R ca serviciu. Evaluarea aparține medicului specialist în psihiatrie pediatrică și psihologului clinician.

Ce oferim este context. Comunitatea gratuită pentru părinți adună informație bazată pe dovezi despre terapii, nutriție și suplimente, alături de părinți care au trecut deja prin etapa de evaluare.

FAQ

De la ce vârstă se poate face testul M-CHAT-R? Este validat pentru copiii între 16 și 30 de luni. Autorii notează că a fost folosit în studii și până la 48 de luni.

Ce scor este îngrijorător? De la 3 în sus chestionarul cere un pas în plus. Între 3 și 7 urmează interviul de clarificare, iar de la 8 în sus se recomandă trimiterea directă la evaluare. Scorul arată câte comportamente trebuie verificate, nu cât de severă este situația.

Un scor mare înseamnă că are autism? Nu. În studiul de validare, aproximativ jumătate dintre copiii cu rezultat pozitiv după ambele etape au primit acest diagnostic. Cei mai mulți dintre ceilalți aveau însă o altă întârziere sau o îngrijorare de dezvoltare, deci evaluarea rămâne necesară.

Scorul a ieșit mic, dar eu tot sunt îngrijorat. Ce fac? Mergi la medic cu îngrijorarea ta. Chestionarul poate rata copii care vor primi mai târziu diagnosticul, mai ales la vârste mici. Repetă-l la 24 de luni și cere evaluare dacă semnele persistă sau dacă apare o pierdere de abilități.

Pot face testul online? Poți completa versiunea oficială, descărcată de pe site-ul autorilor. Un calculator online face doar prima etapă. Pentru scorurile de mijloc este nevoie de interviul de clarificare, făcut de un profesionist.

Concluzie

M-CHAT-R este un instrument bun pentru ce a fost construit: să arate, în câteva minute, dacă un copil mic are nevoie să fie văzut mai atent. Nu pune diagnostice, nu măsoară gravitatea și nu înlocuiește observația unui specialist.

Folosit corect, are două mesaje simple. Un rezultat pozitiv înseamnă „programează evaluarea și începe sprijinul". Un rezultat negativ înseamnă „deocamdată nu apar semnale, dar îngrijorarea ta rămâne un motiv suficient pentru a cere o părere".

Notă educațională (nu sfat medical): Acest articol este educațional. Nu este sfat medical. M-CHAT-R este un instrument de screening, nu de diagnostic, iar autismul se evaluează de către specialiști, prin observarea directă a copilului. Conținutul nu înlocuiește diagnosticul, tratamentul sau monitorizarea medicală.

Celelalte articole din categoria Autism iau pe rând semnele, evaluarea și terapiile. Dacă ai un rezultat în mână și nu știi care este pasul următor, ne poți scrie.