Scorul de calciu coronarian (CAC)

O tomografie de câteva minute, fără substanță de contrast, și un singur număr la final. Scorul de calciu coronarian a devenit una dintre investigațiile cele mai discutate în prevenția cardiovasculară, pentru că răspunde la o întrebare pe care analizele de sânge nu o pot lămuri: s-a depus deja ceva pe arterele inimii mele sau nu?

Răspunsul este util, cu condiția să fie cerut de omul potrivit, la momentul potrivit. Un scor de zero la 35 de ani nu spune mare lucru. Un scor de 150 la 52 de ani poate schimba un tratament. Articolul explică ce măsoară testul, cum se citesc valorile, pentru cine merită și unde îi sunt limitele.

Pe scurt

• Scorul de calciu coronarian (CAC) măsoară calciul din pereții arterelor inimii, semn direct că există plăci de aterom. Se exprimă în unități Agatston și se obține printr-o tomografie fără contrast.
• Este un predictor puternic. Într-un studiu pe 6.722 de adulți fără boală cardiovasculară, riscul unui eveniment coronarian a fost de 7,73 ori mai mare la scoruri între 101 și 300 și de 9,67 ori mai mare peste 300, față de scorul zero (Detrano și colab., 2008, NEJM).
• Scorul zero este o veste foarte bună, nu o imunitate. La 44.052 de persoane fără simptome, mortalitatea anuală a fost de 0,87 la 1.000 la scor zero, față de 7,48 la scoruri peste 10 (Blaha și colab., 2009). Fumatul și diabetul rămân riscuri și la zero.
• Schimbă decizia mai ales la riscul intermediar. Ghidul american pentru colesterol îl recomandă adulților între 40 și 75 de ani la care decizia de a începe o statină este incertă.
• Are limite: nu vede plăcile necalcificate, presupune o doză mică de radiații (în medie 1,05 mSv într-un studiu mare) și nu este un test pentru urmărirea tratamentului.

Ce este scorul de calciu coronarian

Scorul de calciu coronarian este o măsurătoare a cantității de calciu din pereții arterelor care hrănesc inima, făcută cu un tomograf, fără injectare de contrast. Rezultatul se exprimă în unități Agatston. Calciul nu este boala în sine, ci urma ei: se depune în plăcile de aterom vechi, așa că prezența lui arată că procesul de ateroscleroză a început, iar cantitatea lui aproximează întinderea acestui proces.

Prin asta se deosebește de analizele de sânge. Colesterolul, tensiunea și glicemia sunt factori de risc, adică probabilități. Scorul de calciu arată dacă riscul s-a transformat deja în ceva vizibil. Doi oameni cu același colesterol pot avea artere foarte diferite, iar testul îi desparte.

Investigația durează câteva minute. Nu implică ace și nu cere o pregătire specială. Ce nu face este la fel de important: nu arată cât de îngustată este o arteră și nu poate spune dacă o placă este pe cale să se rupă.

Cum se interpretează valorile

Rezultatul se citește în trepte, iar fiecare treaptă are altă semnificație practică. Pe lângă valoarea absolută, raportul indică de obicei și percentila, adică unde te afli față de persoanele de aceeași vârstă și de același sex.

Scor 0

Nu s-a detectat calciu. Este rezultatul cu cel mai bun prognostic: într-o cohortă de 44.052 de persoane fără simptome, urmărite în medie 5,6 ani, mortalitatea de orice cauză a fost de 0,87 la 1.000 de persoane pe an la scor zero, de 1,92 la scoruri între 1 și 10 și de 7,48 la scoruri peste 10 (Blaha și colab., 2009, JACC: Cardiovascular Imaging). În același studiu, fumatul și diabetul au rămas asociate cu puținele decese apărute în grupul cu scor zero.

Ghidul american pentru colesterol (AHA/ACC, 2018) spune că, la scor zero, tratamentul cu statină poate fi amânat, cu excepția fumătorilor, a persoanelor cu diabet și a celor cu istoric familial puternic de boală cardiovasculară prematură.

Scor 1-99

Există plăci calcificate, în cantitate mică. Ateroscleroza a început. Același ghid consideră că un scor în acest interval înclină balanța spre statină, mai ales după 55 de ani.

Scor 100-399

Încărcătură moderată. De la 100 de unități în sus, sau de la percentila 75 pentru vârstă și sex, ghidul consideră statina indicată, dacă discuția dintre medic și pacient nu duce la altă concluzie. În studiul MESA, pe 6.722 de adulți din patru grupuri etnice, cu o urmărire mediană de 3,8 ani, scorurile între 101 și 300 au fost asociate cu un risc de 7,73 ori mai mare de evenimente coronariene față de scorul zero.

Scor 400 și peste

Încărcătură mare. În MESA, scorurile peste 300 au fost asociate cu un risc de 9,67 ori mai mare. Un asemenea rezultat cere un consult cardiologic, nu panică. Scorul arată cât calciu există, nu dacă o arteră este blocată, iar pasul următor îl stabilește medicul.

Cui îi schimbă decizia

Testul este cel mai util atunci când riscul calculat din factorii obișnuiți cade într-o zonă gri. Ghidul AHA/ACC îl recomandă adulților între 40 și 75 de ani, fără diabet, cu un risc cardiovascular la 10 ani între 7,5% și 19,9%, atunci când decizia de a începe o statină este incertă.

În practică, persoanele care câștigă cel mai mult dintr-un scor sunt cele aflate în una dintre situațiile de mai jos:

• au colesterol moderat crescut și ezită între tratament și stil de viață;
• au un părinte sau un frate cu infarct la vârstă tânără, dar analize proprii aproape normale;
• au lipoproteina(a) sau ApoB crescute și vor să știe dacă riscul s-a tradus deja în plăci;
• au primit recomandarea de statină și vor un argument în plus înainte de a începe un tratament de durată.

În toate aceste cazuri, scorul joacă rolul de departajare: un zero poate justifica amânarea, iar un scor ridicat poate încheia ezitarea. În hipercolesterolemia familială situația este alta, pentru că tratamentul este indicat indiferent de scor.

Când nu are rost

Un test bun folosit la omul nepotrivit produce confuzie. Patru situații sunt de evitat.

Ai simptome

Durerea în piept la efort, lipsa de aer sau palpitațiile nu se evaluează cu un test de screening. Cer un consult cardiologic și investigațiile alese de medic.

Riscul este deja limpede

Cine are boală cardiovasculară cunoscută, diabet cu mai mulți factori de risc sau un risc calculat foarte mare are deja indicație de tratament. Scorul nu ar schimba nimic. La fel, la un risc foarte mic rezultatul este aproape sigur zero și nu aduce informație.

Ești prea tânăr pentru ca zero să însemne ceva

Calcificarea apare târziu în viața unei plăci. Sub 40 de ani, un scor zero este regula și nu exclude plăcile necalcificate. De aceea ghidurile vorbesc despre intervalul 40-75 de ani.

Vrei să vezi dacă tratamentul „funcționează"

Scorul nu este un instrument de urmărire. Statinele reduc evenimentele cardiovasculare și, în același timp, favorizează calcificarea plăcilor: o analiză a opt studii randomizate cu ecografie intravasculară a arătat că statinele cresc calcificarea ateromului independent de efectul lor de regresie a plăcii, ceea ce autorii interpretează ca stabilizare (Puri și colab., 2015, JACC). Un scor care crește sub tratament nu înseamnă că tratamentul a eșuat.

Limite și riscuri

Investigația este simplă, dar nu este lipsită de costuri.

• Radiații. Într-o analiză pe 3.442 de participanți din studiul MESA, doza efectivă medie a fost de 1,05 mSv, cu variații între centre. Autorii notează că în literatură au fost raportate valori între 0,7 și 10,5 mSv, în funcție de aparat și de protocol (Messenger și colab., 2016). Merită întrebat ce doză folosește centrul.
• Plăcile necalcificate rămân nevăzute. Zero înseamnă lipsa calciului, nu lipsa aterosclerozei.
• Constatări întâmplătoare. Tomografia prinde și o parte din plămâni, iar un nodul descoperit accidental poate cere investigații suplimentare.
• Numărul în sine poate speria. Un scor de 80 la 60 de ani este obișnuit. Fără o discuție cu un medic, cifra se citește ușor mai grav decât este.

Calciul din alimente și scorul de calciu

Numele produce o confuzie previzibilă: mulți oameni cred că lactatele sau suplimentele de calciu „se depun pe artere". Datele sunt mai nuanțate. În studiul MESA, 5.448 de adulți au fost urmăriți 10 ani. Cei cu cel mai mare aport total de calciu au avut un risc mai mic de a dezvolta calcificări coronariene (risc relativ 0,73 în grupul cu aportul cel mai mare). Folosirea suplimentelor de calciu, analizată separat, a fost însă asociată cu un risc mai mare (risc relativ 1,22) (Anderson și colab., 2016, Journal of the American Heart Association).

Fiind un studiu observațional, nu demonstrează o relație de cauzalitate. Concluzia prudentă este cea din articolul despre calciul din alimente și din suplimente: sursa alimentară este de preferat, iar suplimentul are sens doar când există un motiv. Despre vitamina K2, promovată des ca soluție pentru „calciul de pe artere", dovezile clinice sunt încă limitate.

Ce faci cu rezultatul

Un scor are valoare doar dacă duce la o decizie. Patru pași îl transformă din cifră în plan.

Discută-l cu un cardiolog. Interpretarea depinde de vârstă, sex, percentilă și de restul factorilor de risc. Decizia privind tratamentul aparține medicului, în discuție cu tine.

Pune-l lângă ceilalți markeri. Scorul completează tabloul, nu îl înlocuiește. Tensiunea arterială, profilul lipidic, glicemia, fumatul și grăsimea viscerală spun încotro se îndreaptă lucrurile. Scorul spune unde au ajuns. Lista completă a investigațiilor cu rost este în ghidul despre screeningul preventiv.

Tradu-l în acțiuni. Indiferent de scor, măsurile cu cel mai mare efect rămân aceleași: renunțarea la fumat, controlul tensiunii, mișcarea regulată și o condiție fizică bună. Un scor ridicat le face urgente. Un scor zero nu le face inutile, lucru vizibil în datele despre speranța de viață din România, unde bolile cardiovasculare rămân prima cauză de deces.

Nu îl repeta prea devreme. După un scor zero, repetarea nu are rost timp de câțiva ani. O analiză din MESA pe 3.116 persoane cu scor inițial zero a estimat o „perioadă de garanție" între 3 și 7 ani, în funcție de sex, de origine etnică și de nivelul de risc (Dzaye și colab., 2021).

În evaluarea de longevitate folosim astfel de rezultate, atunci când există, pentru a ordona prioritățile. Nu efectuăm tomografia, nu punem diagnostice și nu prescriem tratament. Aceste decizii rămân ale medicului cardiolog.

FAQ

Care este scorul normal de calciu coronarian? Zero. Orice valoare peste zero arată că există plăci calcificate. Cât de îngrijorătoare este o valoare depinde de vârstă și de sex, de aceea raportul include și percentila.

Ce înseamnă un scor de calciu Agatston de 0? Că tomografia nu a detectat calciu în arterele coronare. Riscul pe următorii ani este mic, dar nu nul, mai ales la fumători și la persoanele cu diabet. Plăcile necalcificate nu se văd la acest test.

Un scor de calciu mare se poate reduce? Nu există o metodă dovedită de a scădea scorul. Ținta tratamentului nu este cifra, ci riscul de infarct. Statinele reduc acest risc chiar dacă scorul continuă să crească.

Cât de mare este iradierea? Mică, în jur de 1 mSv în centrele cu aparate moderne, dar variabilă. Este un motiv în plus ca testul să fie făcut când schimbă o decizie și să nu fie repetat fără motiv.

De la ce vârstă are sens? Ghidurile vorbesc despre intervalul 40-75 de ani, la persoanele cu risc intermediar. Mai devreme are sens doar în situații speciale, stabilite de medic, cum ar fi un istoric familial sever.

Concluzie

Scorul de calciu coronarian este unul dintre puținele teste de prevenție care arată boala, nu doar riscul ei. Este cel mai valoros atunci când stai la îndoială între a începe sau nu un tratament: un zero permite, în multe cazuri, amânarea, iar un scor ridicat încheie discuția în favoarea tratamentului.

În afara acestei zone gri, utilitatea lui scade repede. Nu este un test pentru cine are simptome, pentru cine are deja indicație clară de tratament sau pentru cine vrea doar să se liniștească la 30 de ani. Folosit cu măsură, răspunde foarte bine la o singură întrebare. Pentru restul există consultul.

Notă educațională (nu sfat medical): Acest articol este educațional. Nu este sfat medical. Indicația pentru scorul de calciu coronarian, interpretarea lui și orice decizie de tratament aparțin medicului cardiolog. Durerea în piept și alte simptome cardiace se evaluează medical, iar în caz de urgență se sună la 112. Conținutul nu înlocuiește diagnosticul, tratamentul sau monitorizarea medicală.

Alte teste și markeri explicați pe același principiu sunt în categoria Longevitate și Anti-Aging, începând cu biomarkerii de longevitate. Pentru o discuție despre ce merită măsurat în cazul tău, ne poți scrie.