Speranța de viață în România

Un copil născut în România în 2024 are, statistic, 76,5 ani în față. Unul născut în Spania are 84. Între cele două cifre stau șapte ani și jumătate care nu țin în primul rând de gene, ci de boli de inimă și de vase care apar mai devreme și de decese care puteau fi prevenite sau tratate la timp.

Articolul pune cap la cap cele mai recente date Eurostat: câți ani trăim, câți dintre ei sunt sănătoși, de ce diferența dintre bărbați și femei este atât de mare la noi și ce înseamnă aceste medii pentru o singură persoană. Răspunsul scurt la ultima întrebare: mult mai puțin decât pare.

Pe scurt

• Speranța de viață la naștere în România a fost de 76,5 ani în 2024: 72,8 ani la bărbați și 80,3 la femei. Media Uniunii Europene a fost de 81,5 ani (Eurostat, date provizorii).
• Este a treia cea mai mică valoare din UE, după Bulgaria (75,8) și Letonia (76,4). Spania, Suedia și Italia depășesc 83,5 ani.
• Femeile trăiesc cu 7,5 ani mai mult decât bărbații, a patra cea mai mare diferență din UE. Din acești ani în plus, mai puțin de doi sunt ani sănătoși: 65,9 la femei, față de 64,0 la bărbați.
• Bolile aparatului circulator au produs 54,5% din decesele din România în 2023, față de 32,8% în UE. Mortalitatea prin cauze tratabile este cea mai mare din Uniune.
• Media unei țări nu este prognoza unei persoane. Într-o cohortă americană mare, cinci obiceiuri s-au asociat cu 12-14 ani de viață în plus de la vârsta de 50 de ani (Li et al., 2018, Circulation).

Care este speranța de viață în România

Speranța de viață la naștere în România a fost de 76,5 ani în 2024, potrivit Eurostat: 72,8 ani pentru bărbați și 80,3 ani pentru femei. Față de 2019, ultimul an dinaintea pandemiei, creșterea este de aproape un an, de la 75,6.

Cifra are nevoie de o precizare, pentru că este citită greșit aproape de fiecare dată. Speranța de viață la naștere nu este o prognoză pentru copiii născuți anul acesta. Este un rezumat al mortalității dintr-un singur an: câți ani ar trăi, în medie, cineva care ar trece prin toate vârstele cu riscurile de deces măsurate în 2024. Dacă medicina și obiceiurile se îmbunătățesc, copiii de azi vor trăi mai mult decât arată indicatorul.

Datele pentru România sunt marcate de Eurostat ca estimări, iar cele europene pentru 2024 ca provizorii. Diferențele de una-două zecimale între surse și între ani nu merită interpretate. Ordinul de mărime, da.

Cum stăm față de restul Uniunii Europene

România se află la 5 ani sub media europeană și pe locul al treilea de la coadă. În 2024, doar Bulgaria (75,8 ani) și Letonia (76,4) au avut valori mai mici, iar Ungaria (76,8) a fost imediat deasupra. La celălalt capăt sunt Spania (84,0), Suedia (83,8) și Italia (83,7).

Diferența nu este împărțită egal între sexe. Femeile din România trăiesc cu 3,8 ani mai puțin decât media femeilor din UE. Bărbații, cu 6,1 ani mai puțin. Cea mai mare parte din decalajul României este, deci, un decalaj al bărbaților.

Mai e o cifră care spune mult. La 65 de ani, un român mai are în față, în medie, 17,3 ani, față de 20,2 media europeană. Cine a ajuns la pensie a trecut deja de riscurile vârstelor mici și mijlocii, așa că se poate aștepta, statistic, să depășească 82 de ani.

De ce trăiesc femeile mai mult decât bărbații

Femeile trăiesc mai mult decât bărbații în toate țările Uniunii, dar mărimea diferenței variază enorm: de la 2,8 ani în Țările de Jos la 9,8 ani în Letonia. În România diferența este de 7,5 ani, a patra cea mai mare din UE, față de o medie europeană de 5,2.

Tocmai această variație arată că biologia nu explică singură decalajul. Dacă ar fi vorba doar de hormoni și cromozomi, diferența ar fi cam aceeași peste tot. O componentă biologică există probabil, dar mărimea ei este încă discutată și rămâne la nivel de ipoteză. Ce se poate măsura sunt comportamentele.

În România, 30,8% dintre bărbați fumează zilnic, față de 7,7% dintre femei (Eurostat, ancheta europeană de sănătate din 2019). La alcool, diferența este și mai mare: 53,1% dintre bărbați au raportat cel puțin o dată pe lună un episod de consum excesiv, adică echivalentul a minimum 60 de grame de alcool pur la o singură ocazie, față de 18,0% dintre femei. Un bărbat din cinci a raportat astfel de episoade săptămânal, de trei ori mai des decât media bărbaților din UE.

Urmarea se vede în decesele evitabile. În 2023, rata mortalității prin cauze prevenibile la persoanele sub 75 de ani a fost de 417 la 100.000 de bărbați și de 133 la 100.000 de femei. De ce relația cu alcoolul nu are un prag protector este explicat în articolul despre alcool și longevitate.

Există și reversul. Femeile trăiesc cu 7,5 ani mai mult, dar au doar cu 1,9 ani sănătoși în plus: 65,9 față de 64,0 la bărbați, în 2024. Cea mai mare parte a anilor câștigați sunt, în medie, ani trăiți cu limitări. Ce se schimbă în corpul femeii după 50 de ani este descris în articolul despre menopauză și îmbătrânire.

Câți ani sunt sănătoși: speranța de viață sănătoasă

Speranța de viață sănătoasă la naștere în România a fost de 65,0 ani în 2024, practic la nivelul mediei europene de 65,2 ani. Indicatorul numără anii trăiți fără limitări în activitățile obișnuite din cauza unei probleme de sănătate.

Diferența apare la vârste mari. La 65 de ani, un român mai are în medie 17,3 ani de viață, dintre care 7,0 fără limitări. Media europeană este de 10,3 ani sănătoși din 20,2, iar dintre țările cu date doar Letonia, Slovacia și Croația au valori mai mici decât România. La această vârstă, decalajul României este mai mare la anii sănătoși (3,3 ani) decât la anii trăiți (2,9 ani).

Indicatorul are o slăbiciune care trebuie spusă, iar România o ilustrează bine. Se bazează pe ce declară oamenii într-o anchetă, la întrebarea dacă au fost limitați în ultimele șase luni de o problemă de sănătate. Pentru 2023, Eurostat raporta pentru România 59,2 ani sănătoși la naștere și doar 4,0 la 65 de ani. Valorile pentru 2024 sunt marcate ca ruptură de serie, deci saltul nu înseamnă că sănătatea s-a îmbunătățit cu șase ani într-un an. Înseamnă că cele două valori nu pot fi comparate direct și că un indicator bazat pe răspunsuri la o anchetă este mai puțin stabil decât unul bazat pe decese. Merită citit ca ordin de mărime, nu ca măsurătoare exactă. De ce anii sănătoși contează totuși mai mult decât anii trăiți pentru deciziile personale este subiectul articolului despre healthspan și lifespan.

De ce se moare mai devreme: ce arată cauzele de deces

Decalajul vine în primul rând din bolile de inimă și de vase, apoi din decese care puteau fi prevenite sau tratate la timp.

Bolile aparatului circulator. În 2023 au produs 54,5% din totalul deceselor din România, față de 32,8% în Uniunea Europeană (calcul pe datele Eurostat privind cauzele de deces). Rata standardizată a fost de 787 de decese la 100.000 de locuitori, de două ori și jumătate peste media europeană de 313 și a doua cea mai mare din UE, după Bulgaria. De ce numărul de particule contează mai mult decât colesterolul total este explicat în articolul despre ApoB și Lp(a).

Decesele prevenibile. Sunt decesele sub 75 de ani care puteau fi evitate prin prevenție, de exemplu cele legate de fumat, de alcool sau de accidente. România a avut în 2023 o rată de 264 la 100.000 de locuitori, față de 151 în UE, a patra cea mai mare din Uniune.

Decesele tratabile. Sunt cele care puteau fi evitate prin îngrijire medicală la timp, de la depistare la tratament. Aici România este pe primul loc în UE: 200 la 100.000 în 2023, față de o medie de 87. Indicatorul reflectă atât cât de târziu ajung oamenii la medic, cât și îngrijirea pe care o primesc acolo.

Ce ține de tine: cinci lucruri cu efect mare

La nivel individual, diferența dintre obiceiuri poate cântări mai mult decât diferența dintre țări. Li și colegii (2018, Circulation) au urmărit peste 120.000 de profesioniști din sănătate din Statele Unite, timp de până la 34 de ani. Cei care respectau cinci criterii aveau la 50 de ani o speranță de viață mai mare cu 14 ani, la femei, și cu 12,2 ani, la bărbați, față de cei care nu respectau niciunul.

Studiul este observațional, pe o populație americană cu acces bun la îngrijire, deci cifrele nu se transferă mecanic. Ordinul de mărime contează: este de peste două ori mai mare decât întregul decalaj dintre România și media europeană.

Fumatul

Criteriul din studiu era să nu fi fumat niciodată. Este și factorul la care România are cel mai mult de recuperat în rândul bărbaților, unde trei din zece fumează zilnic. Renunțarea are sens la orice vârstă, iar medicul de familie te poate îndruma către sprijin specializat.

Alcoolul

În studiu, criteriul era un consum moderat. Analizele mai noi sunt mai severe și nu găsesc un nivel de consum cu efect protector. Judecând după datele de mai sus, câștigul cel mai mare ar veni din rărirea episoadelor de consum excesiv, nu din discuția despre un pahar ocazional.

Mișcarea

Pragul din studiu era de cel puțin 30 de minute pe zi de activitate moderată sau intensă. Nu trebuie să fie sport organizat. Mersul pe jos contează, iar reperele realiste sunt în articolul despre câți pași pe zi. Capacitatea aerobă și forța sunt tratate separat, în articolele despre VO2 max și despre forța musculară.

Greutatea și alimentația

Sunt două dintre cele cinci criterii: un indice de masă corporală între 18,5 și 24,9 și o alimentație aflată în primele 40% ca scor de calitate. Tradus practic, înseamnă multe legume, fructe, nuci și cereale integrale, puțină carne procesată și puține băuturi îndulcite. Dincolo de cântar contează unde se depune grăsimea, subiect tratat în articolul despre grăsimea viscerală. Principiile de alimentație sunt detaliate în ghidul despre nutriția pentru healthy aging.

Tensiunea, colesterolul și controalele la timp

Nu fac parte din cele cinci criterii ale studiului, dar răspund direct la cele două cifre românești cele mai slabe: bolile cardiovasculare și decesele tratabile. Tensiunea și colesterolul nu dor, așa că se descoperă doar dacă le măsori. Ce merită verificat și de la ce vârstă este descris în ghidul despre screeningul preventiv, iar rolul sării în articolul despre câtă sare pe zi. Dacă ai rude apropiate cu infarct timpuriu, citește și despre hipercolesterolemia familială.

Cum citești corect aceste cifre

Statisticile despre speranța de viață descriu populații, nu persoane. Trei greșeli de interpretare apar des.

Media nu este destinul tău. Studiile pe gemeni estimează că genele explică în jur de un sfert din diferențele de durată a vieții (Herskind et al., 1996, Human Genetics). Restul ține de mediu, de comportament și de întâmplare. Faptul că trăiești în România nu îți scade șansele dacă riscurile tale personale arată altfel decât media. Cât de puțin decid genele singure este subiectul articolului despre determinismul genetic.

Speranța de viață la naștere nu este vârsta la care mor oamenii. Include și decesele timpurii, care trag media în jos. Cine a ajuns la 65 de ani are în față, în medie, încă 17 ani.

O medie națională ascunde diferențe mari în interiorul țării. Amestecă orașe mari și sate izolate, oameni cu educație, venituri și acces la medic foarte diferite. Poziția României în clasament spune ceva despre sistemul de sănătate și despre obiceiurile dominante. Despre tine nu spune nimic până nu te uiți la propriile cifre: tensiune, analize, capacitate de efort.

FAQ

Care este speranța de viață în România în 2026?

Cele mai recente date Eurostat sunt pentru 2024: 76,5 ani la naștere, 72,8 la bărbați și 80,3 la femei. Datele pentru un an se publică în anul următor, mai întâi ca valori provizorii.

De ce trăiesc românii mai puțin decât media europeană?

În primul rând din cauza bolilor cardiovasculare, care produc peste jumătate din decese, și a deceselor care puteau fi prevenite sau tratate la timp. La bărbați se adaugă fumatul și consumul excesiv de alcool, mult mai frecvente decât la femei.

Cât trăiesc bărbații și cât trăiesc femeile în România?

În 2024, speranța de viață la naștere a fost de 72,8 ani la bărbați și de 80,3 ani la femei. Diferența de 7,5 ani este a patra cea mai mare din Uniunea Europeană.

Ce înseamnă speranța de viață sănătoasă?

Numărul de ani pe care o persoană se poate aștepta să îi trăiască fără limitări în activitățile obișnuite din cauza sănătății. În România a fost de 65,0 ani în 2024, aproape de media UE de 65,2. La 65 de ani diferența este mai mare: 7,0 ani sănătoși, față de 10,3. Indicatorul se bazează pe răspunsuri la o anchetă, deci are o marjă de subiectivitate.

Pot trăi mai mult decât media dacă locuiesc în România?

Da. Media descrie populația, nu persoana. Fumatul, alcoolul, mișcarea, greutatea, alimentația și controlul tensiunii și al colesterolului pot cântări, la nivel individual, mai mult decât diferența dintre țări.

Concluzie

Cifrele României sunt slabe, dar nu sunt o sentință. O parte mare a decalajului vine din boli care pot fi prevenite sau prinse devreme. Asta înseamnă că mult din el se joacă în decizii obișnuite: dacă fumezi, cât bei, cât te miști, dacă îți știi tensiunea.

Întrebarea utilă nu este câți ani trăiesc românii. Este câți dintre anii tăi vor fi sănătoși și ce poți măsura de pe acum ca să afli.

Notă educațională (nu sfat medical): Acest articol este educațional. Nu este sfat medical. Datele descriu populații și nu pot prezice evoluția unei persoane. Deciziile despre analize, tratamente sau schimbări importante de stil de viață se iau împreună cu medicul. Conținutul nu înlocuiește diagnosticul, tratamentul sau monitorizarea medicală.

Articolele din categoria Longevitate și Anti-Aging iau pe rând fiecare factor de mai sus, cu dovezile și cu limitele lui. Dacă vrei informație de acest fel în mod regulat, comunitatea gratuită de longevitate este locul potrivit.