Pregătirea pentru brain mapping

Programarea este făcută, iar întrebările apar cu o zi înainte. Pot să-mi beau cafeaua de dimineață? Trebuie să mă spăl pe cap? Ce fac cu pastilele pe care le iau zilnic? Și, dacă evaluarea este pentru copil, cum îi explic ce urmează fără să-l sperii?

Un brain mapping măsoară activitatea electrică a creierului în repaus, iar rezultatul este util doar dacă surprinde starea ta obișnuită, nu una modificată de o noapte albă sau de trei espresso. Ghidul de mai jos trece prin fiecare regulă de pregătire, cu motivul din spatele ei, și prin ce se întâmplă în timpul înregistrării și după.

Pe scurt

• Pregătirea urmărește trei lucruri: un creier odihnit, un scalp curat și lipsa substanțelor care schimbă temporar activitatea cerebrală.
• În ziua evaluării: fără cofeină cu cel puțin 4 ore înainte, fără alcool cu cel puțin 8 ore înainte, fără fumat cu cel puțin 2 ore înainte, cu părul spălat, uscat și fără produse de coafat.
• Medicamentele nu se opresc pentru evaluare. Se anunță. Multe schimbă traseul EEG, iar interpretarea ține cont de ele (Blume, 2006).
• Înregistrarea durează aproximativ 30 de minute și este nedureroasă. Electrozii doar măsoară. Raportul vine în 3-5 zile și este urmat de o consultație de interpretare de o oră.
• Brain mapping-ul este o evaluare funcțională, nu un diagnostic medical. Simptomele neurologice noi se văd întâi la medicul neurolog.

Cum te pregătești pentru brain mapping: lista scurtă

Pregătirea ține de câteva gesturi simple, făcute în ajun și în dimineața evaluării. Lista de mai jos pornește de la cea pe care o folosim la brain mapping, completată cu câteva sfaturi practice.

Cu o zi înainte

• Dormi cât dormi de obicei. Nu veni după o noapte scurtă sau albă.
• Spală-ți părul seara sau în dimineața evaluării, cu un șampon simplu, fără balsam.
• Nu consuma alcool sau droguri recreaționale cu cel puțin 8 ore înainte.

În ziua evaluării

• Fără cofeină cu cel puțin 4 ore înainte: cafea, ceai, cola, băuturi energizante.
• Dacă fumezi, redu numărul de țigări și nu fuma cu cel puțin 2 ore înainte.
• Părul uscat, fără fixativ, gel sau ceară. Machiaj cât mai puțin.
• Haine comode, fără guler înalt.
• Mănâncă normal. Foamea te face agitat, iar agitația se vede în înregistrare.

Ce aduci cu tine

• Lista medicamentelor și a suplimentelor pe care le iei, cu orele la care le iei.
• Rezultatele unor investigații anterioare relevante, dacă există, de exemplu un EEG clinic sau un RMN.
• Pentru copii, o jucărie sau o carte preferată pentru timpul de așteptare.

De ce contează fiecare regulă

Toate regulile au același scop: înregistrarea să arate cum funcționează creierul tău într-o zi obișnuită. Fiecare dintre factorii de mai jos modifică măsurabil traseul.

Somnul

Lipsa de somn și somnolența cresc activitatea lentă a creierului. O înregistrare făcută după o noapte proastă poate arăta ca un creier „încetinit", când de fapt arată un om obosit. De aceea prima cerință este să fii odihnit.

Cofeina

Cofeina schimbă traseul în sens opus. Într-un studiu randomizat, dublu-orb, pe 30 de copii sănătoși între 8 și 13 ani, o singură doză de cofeină a produs o reducere globală a puterii în benzile theta și alfa, pe lângă semnele clasice de activare (Barry și colab., 2009, International Journal of Psychophysiology). Autorii notează rezultate asemănătoare la adulți. Cafeaua băută înainte face deci creierul să pară mai „activat" decât este de obicei. Cât timp rămâne cofeina în organism diferă mult de la om la om, după cum arată articolul despre metabolizarea cofeinei.

Alcoolul și nicotina

Ambele modifică activitatea cerebrală timp de ore. Intervalele cerute, 8 ore pentru alcool și 2 ore pentru fumat, sunt minime. Dacă ai băut mai mult cu o seară înainte, spune asta la sosire.

Părul și pielea capului

Electrozii citesc semnale de ordinul milionimilor de volt. Sebumul, balsamul și produsele de coafat formează un strat care îngreunează contactul și adaugă zgomot în semnal. Aceeași recomandare apare și în ghidul pentru pacienți al serviciului public de sănătate britanic (NHS) pentru EEG-ul clinic: păr curat și uscat, fără gel sau ceară.

Tensiunea musculară și mișcarea

Mușchii produc semnale electrice mult mai puternice decât creierul. Maxilarul încleștat, fruntea încruntată sau un guler care strânge gâtul lasă urme în traseu. Hainele comode și câteva minute de liniște înainte ajută mai mult decât pare.

Medicamentele: ce faci și ce nu faci

Regula este simplă: nu opri și nu modifica niciun tratament pentru evaluare. O astfel de decizie aparține exclusiv medicului care ți l-a prescris, iar întreruperea bruscă a unor medicamente poate fi periculoasă.

Ce ai de făcut este să le anunți. Medicația este una dintre cele mai frecvente surse de modificări ale traseului: o trecere în revistă din Journal of Clinical Neurophysiology notează că excesul de activitate beta și o creștere ușoară a activității theta sunt cele mai comune schimbări EEG asociate cu medicamentele (Blume, 2006). Un raport citit fără această informație poate atribui creierului ceea ce ține de tratament.

Același lucru este valabil pentru suplimente și nootropice. Trece-le pe listă, cu tot cu cele luate „doar din când în când".

Dacă ai avut vreodată convulsii sau ai un diagnostic de epilepsie, spune asta de la programare. Brain mapping-ul nu este un EEG clinic și nu îl poate înlocui, diferență explicată în articolul despre qEEG și EEG-ul clinic.

Ce se întâmplă în timpul înregistrării

Înregistrarea propriu-zisă durează aproximativ 30 de minute și nu doare.

Ți se așază pe cap o cască elastică cu 19 electrozi, iar pentru un contact bun se folosește de obicei un gel conductiv, care se spală ușor. Electrozii doar citesc activitatea electrică a creierului. Nu transmit curent și nu simți nimic în afară de răceala gelului.

Apoi stai liniștit pe scaun, cu ochii închiși și cu ochii deschiși, pe rând. Ți se va cere să nu vorbești, să clipești cât mai rar în anumite momente și să ții maxilarul relaxat. Nu trebuie să „faci" nimic și nu există răspunsuri greșite.

După înregistrare urmează o discuție de aproximativ 30 de minute despre istoricul tău, despre ce te-a adus și despre ce vrei să afli. Cu cât ești mai concret, cu atât raportul va fi citit mai util. Ce măsoară de fapt aparatul este explicat în articolul despre ce este brain mapping-ul și în cel despre undele cerebrale.

Cum pregătești un copil

Copiii cooperează mult mai bine când știu dinainte ce urmează. Bazele de date cu care se compară înregistrarea pornesc de regulă de la 5-6 ani, vârstă discutată în articolul despre neurofeedback la copii.

• Explică-i în cuvinte simple. „O să porți o căciulă cu senzori care ascultă cum lucrează creierul tău. Nu doare și nu face nimic, doar ascultă."
• Exersați acasă. Un joc de un minut cu ochii închiși, fără mișcare, repetat de câteva ori, face ca cererea din cabinet să nu fie o noutate.
• Fără cola, ceai negru sau băuturi energizante în ziua respectivă. Sunt surse de cofeină la fel ca o cafea.
• Odihnit și mâncat. Un copil obosit sau flămând nu poate sta liniștit o jumătate de oră.
• Spune dinainte ce îl deranjează. Dacă are sensibilități senzoriale sau se teme de proceduri, anunță la programare, ca timpul să fie planificat în consecință.

Ce urmează după înregistrare

Rezultatul nu vine pe loc. Datele sunt trimise la analiză, iar raportul este gata în 3-5 zile. Urmează o consultație de interpretare de o oră, față în față sau video, în care raportul este parcurs împreună cu tine: ce arată, ce nu arată și ce înseamnă pentru obiectivele tale.

La final primești un protocol scris. Dacă neurofeedbackul are sens în cazul tău, protocolul stabilește ce se antrenează și unde, așa cum descrie articolul despre protocolul personalizat. Cum arată apoi o ședință obișnuită este explicat în ghidul despre cum decurge o ședință de neurofeedback, iar ritmul la care apar schimbările, în cel despre rezultate și durată.

Uneori concluzia este că neurofeedbackul nu este pasul potrivit sau că mai întâi trebuie rezolvat altceva, de la somn la o evaluare medicală. Este un rezultat la fel de util ca oricare altul.

Ce poate strica o înregistrare și ce faci atunci

Câteva situații apar des, iar soluția este aproape mereu aceeași: spune.

• Ai dormit prost sau deloc. Anunță înainte. De cele mai multe ori este mai bine să reprogramezi decât să înregistrezi o zi care nu te reprezintă.
• Ai băut cafeaua din reflex. Spune la sosire, cu ora și cantitatea. Se decide pe loc dacă se amână sau dacă informația se notează pentru interpretare.
• Ești răcit, ai febră sau o migrenă. Reprogramează. Starea acută schimbă traseul și oricum nu vei putea sta relaxat.
• Ai început de curând un medicament nou. Anunță, cu data la care ai început.

Când brain mapping-ul nu este primul pas

Brain mapping-ul arată tipare de funcționare. Nu caută leziuni și nu pune diagnostice. Convulsiile, pierderile de conștiență, durerile de cap apărute brusc sau foarte intense, tulburările de vedere, de vorbire sau de echilibru se evaluează întâi de către medicul neurolog, cu investigațiile medicale potrivite.

Odată excluse cauzele medicale, evaluarea funcțională își are locul ei: arată cum se autoreglează creierul și dacă există tipare asociate cu ce resimți, de la anxietate la insomnia care nu cedează. Cine nu este un candidat potrivit pentru pasul următor este descris în articolul despre contraindicațiile neurofeedbackului.

FAQ

Pot bea cafea înainte de brain mapping? Nu în ultimele 4 ore. Cofeina modifică activitatea cerebrală măsurată, iar înregistrarea nu ar mai arăta starea ta obișnuită. Dacă ai băut din greșeală, spune la sosire.

Trebuie să opresc medicamentele înainte? Nu. Niciun tratament nu se oprește pentru evaluare fără acordul medicului care l-a prescris. Adu lista cu ce iei, pentru că multe medicamente schimbă traseul și interpretarea trebuie să țină cont de ele.

Doare? Are riscuri? Nu doare. Electrozii doar măsoară activitatea electrică, fără să transmită curent. Singura senzație este gelul rece pe scalp.

Cât durează în total? Prima vizită durează în jur de o oră: aproximativ 30 de minute de înregistrare și 30 de minute de discuție. Consultația de interpretare, de o oră, are loc separat, după ce sosește raportul.

De la ce vârstă se poate face? De regulă de la 5-6 ani, vârsta de la care pornesc bazele de date folosite pentru comparație și la care copilul poate sta liniștit câteva minute.

Concluzie

Pregătirea pentru brain mapping nu cere nimic complicat: o noapte de somn obișnuită, un păr curat, câteva ore fără cafea și o listă cu ce iei. Toate servesc aceluiași scop, o înregistrare care să te arate așa cum ești de obicei.

Restul ține de sinceritate. O noapte proastă, un medicament nou sau o cafea băută din greșeală nu compromit evaluarea dacă sunt spuse. O compromit doar dacă rămân necunoscute.

Notă educațională (nu sfat medical): Acest articol este educațional. Nu este sfat medical. Brain mapping-ul (qEEG) este o evaluare funcțională și nu reprezintă un diagnostic medical. Nu înlocuiește consultul neurologic sau psihiatric, iar niciun tratament prescris nu se oprește sau nu se modifică fără acordul medicului curant. Conținutul nu înlocuiește diagnosticul, tratamentul sau monitorizarea medicală.

Detaliile despre evaluare sunt pe pagina de brain mapping, iar costurile, pe cea de prețuri. Restul articolelor sunt în categoria Neurofeedback. Pentru întrebări înainte de programare, ne poți scrie.